Contemplata,adulata,irizata…in verde , in obsesii ,in fantasmagorii…Ma temeam ca fierul si pierzania imi vor contempla pedestalul. Orice as spune,sunt aceeasi obsesie. La sfarsit o sa imi cante mut oratorul.O sa imi danseze in franceza. Experimentul si floarea de castan ,certitudinea si cele mai frumoase amintiri din betia vitezei… Nu mai impun subtilitati, ultima portita si cutitul rotativ din spate imi viseaza calmitatea. Trebuia sa contrastez infinit cu Marele Spectaor ca sa imi fiu suficienta? Nu mai conteaza. Atat timp cat nu e lumina, demonii imi aduleaza sangele, irizant,verde calm…
