Zile absurde

Viata mea? O pata alba pe tavan. M-am trezit azi dimineata si aveam sange pe buze.Inca mai am. Un morman de brate baltesc langa pat. Toate sticlele astea faramitate de pe podea le-am spart amandoi aseara? Ciudat…nu imi amintesc.Sunt doar o pata alba pe tavan. Doamne ce ochi rosii ai! Oare al cui e bratul asta? Litere albastre ,mov,portocalii verzi…globuri de sticla care se sparg ,ma invaluie, ma hipnotizeaza…Iti mai amintesti noaptea in care am inteles ca nimic nu conteaza? Ca poti sa numeri triunghiuri si vertebre ,prisme si pene de vultur, cuburi si picaturi de sange ,sfere si apatii, dar sa auzi mereu sticla sparta care curge. Ca intr-o secunda ,iti stergi sangele de pe buze si incetezi sa te expandezi, sa respiri ,sa speri.Sunt o pata alba pe tavan…Imaparidimensionala, ma opresc din pulsat si privesc golurile din restul tavanului. Bule albastre, mov ,portocalii, verzi…Si totusi,oare al cui o fi bratul asta care miroase a sange si a sticla sparta , care pianoteaza pe vertebrele mele o melodie targanata ? Am tropait ca rusii, ne-am dansat mintile,nu? Si pentru zece minute am ascultat resemnati sunetul sticlei sparte care se scurge. Si parca era ieri noaptea cand am inteles ca nimic nu conteaza ,ca globurile colorate sunt picaturi de ploaie acida care cad din tavan si dantuiesc pe mormanul de brate , care freamata , se dezbina, par ca se iubesc mai mult decat noi…Dar intre noi e doar poezie. Atat. Si poate din cand in cand,ma opresc, ma aplec si stau cuminte sa sortez brate,sa numar ganduri si sa vanez bule multicolore. Stiu ca in tot noianul asta fara noima de culori plutitoare , sunt doua sfere mici ,aplatizate ,oarbe sau poate doar rosii care ma implora sa nu ma mai joc cu penita pe fetele oamenilor, sa-mi pictez mie liniute daca imi place sa fiu o pata alba pe tavan cu riduri! De ce? Pentru ca in fond nimic nu conteaza . Ca pe lumea asta e sticla suficienta de spart, cat despre toate celelalte, demonul cu litera plasmuita la incheietura le vede la fel de colorate. Dar eu? Eu sunt doar o pata alba pe tavan, plutitoare si melomana…