Oameni care isi irosesc timpurile. Timpuri care curg cu lumanari. Lumanari care dorm in mirosuri de lavanda, in mirosuri de rusa, de trap, de coconuci care nu imi apartin. Am zacut si m-am trezit ( ani, anii!) intr-un basm cu pauni. As putea sa scriu literatura erotica desavarsita.
22 si gandacul 1414.
Inchide colturile ochilor, il mai ai pe E.T.? Nu vreau sa ma vezi cand lumea imi va apartine.
Incotro?
In dada, in nunu, in piersici cu spasme. Haotic , mananc si vreau sa traiesc. Brazdele fine si dementa, camilele si jocul de-a termometru.
Sorb o padure, sunt noua…sunt opt oameni intre ghearele mele, sapte vesnicii despre poeziile nescrise inca, sase cioburi muzicale, cinci morti consecutive, patru elevari, trei culori in albumul cu scorpioni, doi timpi si o morbida.
Daca curg , nu cizlez nimic. Le trantesc in iarba, in camile, in poezii, in morti, in nori,
in culori , in timpi si libertate.
Sunt noua, sunt pauni, sunt opt, sunt vesnicie,sunt rani si o sa traiesc.
Multumesc, Arhanghel!
Cosmic Audrey
mai 23, 2009 at 10:39 am
Sorb o padure suna asa curat, asa eteric, aproape simt galgaiturile si respiratia calda in ceafa, in pene si in foamete; cele patru elevari parca nu sunt la locul lor acolo insa.
my god, am avut un mai 2006, un mai 2008 si niciun mai 2009. Where is mine now?..sau o fi din doi in doi ani.